De o săptămână am început să merg la Olymphus Fitness Center unde fac culturism şi vreau să-mi dau jos burta. În marea mea uimire este că am slăbit deja 3 kg, ţin şi un regim. Ce pot să spun că nu prea m-am forţat până acum că aveam febră musculară după orice exerciţiu, acum gata, nu mai am.

De Luni vreau să încep exerciţii pentru întărirea musculaturii şi să mă fac şi eu puţin musculos

Întotdeauna sunt aparate libere nu aglomerate ca şi în celălalte săli de fitness unde am mai fost.Dintre cei cu care am vorbit de la Olymphus toţi erau prietenoşi.

Ca să nu mai zic de preţuri, mici şi poţi face mai multe lucruri cu un singur abonament.

Pentru elevi 50 de lei/luna şi ai acces la culturism şi poţi să dai în sacu de box până-ţi vine acru (colegii şi eu am rezistat doar 10 minute) şi dacă mai pui ceva bănuţi ai şi saună.

Iar pentru adulţi este 80 de lei şi ce este în plus e sauna.

Dacă nu te pricepi să faci exerciţiile sunt două metode, sau cauţi pe net sau te va ajuta un instructor care este în serviciu acolo. Pe mine m-a ajutat mult. Am burta deja puţin mai mică.

De asemenea puteţi încerca şi masajul sau tae-bo-ul.

Am început de la 73 de kg acum am 70 kg.

Cine se pune cu mine la un concurs de slăbit, din burtă, ă?

Cei de la Olymphus Fitness Center au şi un website, faceţi click aici dacă doriţi să navigaţi aceasta.

Nu, nu este vorba de cartea pe care a scris-o Hector Malot, este vorba de acel om în vârstă din fotografia alăturată.

Este singur pe lume, are o nepoată plecată în străinătate de care nu ştie nimic. El are în jur de 80-85 de ani, este pensionar şi în fiecare zi de Luni merge la piaţă să vândă ardei roşu. Mereu oamenii se feresc de el din cauza mirosului pe care îl are, săracu om abia poate umbla şi mă gândesc că nu poate nici să se spele atât de des. El de obicei iese la microbuz cu o ora înainte de plecare, face paşi mici şi rar, oboseşte repede.

Astăzi s-a întâmplat să vină cu noi (microbuzul elevilor) şi nimeni nu l-a aşteptat, copiii râdeau de el şi-l batjocorau. Uşa de la microbuz s-a inchis şi el cum vroia să se grăbească puţin a căzut în spate şi a stat aşa 2 minute până când şoferul a observat asta şi a trimis doi băieţi să-l ajute să urce în microbuz. Copiii în continuare râdeau de el. Când l-au urcat în microbuz stătea în faţă (eu în spate) toţi îşi ascundeau nasul sub guler. Şi atunci m-a prins un gând şi mă uitam cu mila la acest om, cum poate cineva să fie aşa rău încât să nu acorde atenţie unui om în vârstă şi care este şi bolnav, copii în continuare râdeau de el. Mi-a trecut în gând o ură faţă de acei copiii care-şi ascundeau nasul sub guler şi mă gândeam că atunci când merg să mulgă vaca (unde miroase şi mai urât) nu intră aşa cu nasu sub guler ci acolo totul e normal. Dar ca să vadă şi ceilalţi ce gentlemani sunt şi-au ascuns nasu şi s-au făcut de parcă nu ar fi obişnuiţi cu aşa ceva.

De ce nu ne uităm în jur şi ne gândim de 1-2-3-4-…50 de ori înainte să acţionăm. Chiar aşa greu este să ajuţi un om bătrân să se ridice? Te crezi prea “tare” ca să faci o faptă bună? Unde am ajuns….

Câteodată mă uit în jur şi înghit în sec, n-am cuvinte.

De obicei când vei fi internat pentru o intervenţie chirurgicală lucrurile se fac în felul următor:

Mergi la o consultaţie undeva, ori spital ori policlinică oriunde. Doctorul care te consultă îţi va spune peste cât timp să mergi la spital pentru a te interna. Până atunci nu uita să strângi ceva bani.

Înainte să porneşti la spital că ai mâncare normală asigurată pentru ziua respectivă şi pijamale cu buzunare (să nu pui şpaga în boxeri că nu vei avea portofelul întotdeauna la tine).

În minutul în care te-ai internat caută-ţi doctorul care te va opera şi ai grijă să-i pui în buzunar cel puţin 100 ron, depinde pentru ce te operează. De obicei îţi va spune că nu e nevoie, dar tu să ştii că-i doar un răspuns secret să-i pui în buzunar şi spune-i să aibă grijă de tine. După ce ai făcut acest lucru poţi să mergi înapoi în salonul jegos în care “te-au cazat” ai grijă să nu primeşti ceva păduchi, se schimbă cearceafurile când dai bani la femeile de serviciu sau când vine şefu mare şi face control.

Ei bine, după ce ţi-ai primit şezlonul aşteaptă să fii chemat pentru analize de sânge. Dacă ai noroc aici nu trebuie să pui bani în buzunar, dar pregăteşte-te şi aici cu 5 ron, poate-ţi cere.

După ce ţi-au făcut analizele te vor duce înapoi lângă şezlon, acum aşteaptă să fii chemat pentru operaţie. În buzunarul de la pijamale pune-ţi restul de bani şi aşteaptă până când vine cineva după tine.

Ei bine a venit şi momentul când vine cineva după tine şi te duce sus în camera de tortură. Înainte de operaţie vei fi anesteziat, asistenta care te pregăteşte îţi va spune că unde ai pus banii pentru cel care te anesteziază şi să-i spui că în buzunarul de la piept.

Vine doctoru, te anesteziaza local şi acum începe distracţia, dacă ţi-ai adus şi telefonul mobil cu tine poţi să-i spui doctorului care te operează că vrei să faci câteva poze la operaţii, îi dai telefonul asistentei şi ea se apucă de făcut poze. Să ai şi amintire, adică să-ţi aduci aminte de ziua în care te-au furat pe faţă.

Dupa ce te-au operat te vor lăsa undeva pe coridor, singur, stai nemişcat până când cineva vine lângă tine şi întreabă-l cât trebuie să stai nemişcat. Dacă te mişti vei avea dureri de cap timp de 6 luni. (dacă ai fost anesteziat în coloană).

După ce te-au dus înapoi pe şezlonul tău. Mai stai şi acolo nemişcat, dacă ai un noroc mare ai voie să şi mănânci. Şi depinde de la caz la caz cât te vor ţine acolo.

Când mergi la pansat ai grijă întotdeauna să ai 5 ron în buzunar şi când asistenta te pansează să-i pui în buzunar încet.

Dacă nimereşti să fii pansat în ultima ta zi de chin (cât stai în spital) şi te vei duce la pansat şi va fi control cu şefii cei mari nu e nevoie să dai bani celei care te pansează că atunci vei fi pansat bine, nu te teme. Dar sunt prea multe “şi”-uri în propoziţia asta ca să ai tu noroc să fie control chiar în ultima zi de şedere.

După ce ai stat în spital 4 zile şi nu te-au vizitat prietenii îţi vei da seama ce prieteni ai şi cât ţin ei la tine. Aşa să-i cauţi şi tu cât te-au căutat ei. Când ai nevoie de bani.

Cele 4 zile în spital ţi-au dat o lecţie bună, timpul e valoros şi nu mai fă prostii ca să ajungi acolo. Vei putea face comparaţie între puşcărie şi libertate. Alege libertatea şi trăieşte din plin fiecare secundă.

M-am grăbit de la Şerbănescu să ajung în staţia de microbuze de lângă Catedrala Ortodoxă (lângă liceul CFR) să prind microbuzul şi atât de repede am venit încât am aşteptat până a venit microbuzul. Între timp a venit un copil în jur de 3 maxim 4 ani, cam până la genunchi mi-a ajuns şi tot morcăia să-i dau ceva bănuţi, evident nu i-am dat (că doar ce-o să facă el cu banii ăia? O să-şi plătească datoriile sau chiria sau ce?) Şi l-am lăsat în pace, oricum părea foarte convingător deci era bine învăţat! După ce a dat câteva ture s-a dus spre şcoala CFR, l-am urmărit puţin să văd pe unde merge, ei bine la colţ, mama acestuia l-a aşteptat şi i-a cerut banii şi apoi au plecat. Prima dată când i-am văzut mama credeam că a mers şi la ea să cerşească (nu-mi dădusem seama că e mama lui). Era bine îmbrăcată nu părea să fie una care are nevoie chiar în halul ăsta de bani.

Înainte să ajung la Şerbănescu am văzut un bătrân care avea ceva rană pe picior. Stătea pe jos în aproprierea pieţei mari. Eu nu ştiu, oamenii aştia nu merg la spital sau ce? De multe ori l-am văzut pe bătrân acolo şi tot cu rana la picior, ori o fi mascat rana? Şi ce face bătrânul ălă dupa ce-i dai bani, merge la spital sau ce? Credeţi că dacă îi daţi bani bătrânului i se vindecă piciorul sau ce? Că de mâncare sigur îşi face bani cerşind doar o ora, nu toata ziua.

Nu mai daţi bani cerşetorilor, mai bine oferă-le ceva de mâncare sau de băut (nimic alcoolic).

Nu mă refer la bătaie între elevi, ci să mai dea şi profesoru câte-o palmă sau ştiu eu. Democraţia asta ne permite să fim liberi şi nu ne învăţăm minte aşa. După cum mi s-a povestit mai demult, când un elev era rău sau nu învăţa, profesoru îl mai caftea câteodată, eu cred că acea mustrare a fost ceva ce elevul nu a uitat şi a învăţat din asta.

Acuma, ha! când văd la televizor că elevul îşi bate profesorul, sau se bat elevii în şcoală sau relaţii între elevi şi profesori, îmi tot aduc aminte de vremurile trecute, când, cred eu că era mai frumos. Totuşi, s-a dus toată generaţia, nu mai trăieşte niciun tânăr fără hi5 sau Yahoo!

Majoritatea nu mai ştiu să scrie corect gramatical, toate astea sunt învăţate de pe IM-uri. Este păcat să vezi cum atâţia tineri sunt neinteresaţi de şcoală. “Las` că are tati bani”.

La facultăţi eşti jefuit de profesori care te obligă să le cumperi cărţile, că altfel sigur nu treci examenul, mai dai pe lângă şi ceva bani, dacă nu ai învăţat din cartea respectivă şi vrei să treci… Sau eşti plecat în străinătate de trei ani şi eşti în anul doi la facultate, doar vii acasă să dai examenele (între timp le şi plăteşti ca să poţi copia).

Nu mai e nimic de calitate în viaţa asta, nu poţi fi sigur că vei avea un loc de muncă după ce termini şcoala.

Şi ce-i dacă ai diplomă? Te poţi şterge cu ea la şezut. Dacă mergi la o firmă să te angajezi îi arăţi diploma şi crezi că te angajează? Dacă ţi-e cunoştinţă şi are milă de tine da, altfel, frate cine are nevoie de un prost? Cui îi convine să plătească un angajat care nu ştie să facă nimic? Nimănui.

Nu mai pierdeţi atâta timp, fiţi atenţi la ore şi mai mergeţi şi pe la şcoală cât e gratuit, că după-aia trebuie tati să plătească sau dacă nu tati atunci va fi mai greu, pentru că tu va trebui să dai bani pentru cursuri sau poate va fi prea târziu să mai faci şi şcoală, aşa ajung oamenii în alte ţări lucrând în domeniul construcţiilor şi cine ştie. Unde nu găseşti român…

P.S: N-o să vă doară buricele degetelor dacă învăţaţi să scrieţi corect gramatical.

Şi nu e vorba doar de România, oriunde în lume.  Vezi la televizor, în ziare, şcoli, restaurante şi în foarte multe lucruri că se strâng bani pentru cazuri umanitare, fie pentru operaţii enorm de scumpe fie pentru centre pentru copii bolnavi. Eu de mult mă întreb, de ce trebuie noi să plătim toate astea?

De ce nu s-ar putea fura şi un milion de euro pentru cazuri umanitare, sau să se strângă bani pentru case de copii. De ce nu se face înloc de campanie electorală o campanie pentru acestea? Banii din campanie ar salva de exemplu o viaţă, două…

Dacă statul tot cumpără aparatele cu ajutorul căruia omul poate fi operat cum trebuie, de ce trebuie să plătim noi toate acestea? Ar trebui să fie îngrijirea medicală gratis pentru oricine.

De ce sunt atâţia cerşetori pe stradă? Sunt atâtea blocuri goale, de exemplu cel din cartierul Soarelui, gol, fără geamuri, dar e construit. Ce mare lucru e să pună câteva geamuri şi cele necesare (apă, gaz, curent) şi cei de pe stradă să poată dormi acolo peste noapte.

Pentru ce trebuie să plătească cineva 30.000 de euro pentru o operaţie? Pentru că folosim aparatele Statului care ar trebui sa le folosim gratis. Pentru că orice ban întră în bugetul României, este primit de la noi.

Am pus prea multe “De ce?-uri”, şi toate au un singur răspuns.

Noi avem doar hoţi, şi nu-l avem pe Robin Hood.

Şi aşa nu am mai scris de mult ceva util, acum mi-am adus aminte de ceva ce îmi plăcea să ascult când eram mic.

Din păcate eu nu am apucat să primesc cornuleţ şi lapte, chiar atunci am intrat în clasa a V-a când au primit cei de la I-IV. Niciodată n-am gustat, dar în România nu poate fi ceva bun, deci n-am avut nimic de pierdut. Oricum, laptele din magazine numa vacă n-a văzut, cine ştie din ce subsanţe chimice e făcut. Ce să mai zic de corn… Mai bine le dădeau legume, da tot un drac! Tot chimice sunt şi alea, maltratate ) să le dea ceva bio! Ups, iar am trecut măsura, oricum în ţara asta nu se va face nimic cum trebuie, de ce să ne mai chinuim şi noi? Nu fă nimic!

P.S:  Astăzi în Informaţia Zilei am citit despre carnea adusă din Austria, resturile ce rămân primim noi, austriecii se gândesc de două ori, dacă să ne trimită nouă sau să facă Pedee-Gree. Poftă mare!

În ultima săptămână s-au spânzurat doi tineri şi unul s-a aruncat în Someş, de ce oare? Ei nu îşi dau seama ce scumpă e viaţa? Mulţi şi-ar dori să trăiască măcar 20 de minute şi ei îşi pun capăt zilelor, totul trebuie să aibă un motiv pentru că aceşti tineri nu au vrut să se sinucidă doar de dragul de a muri, aveau un motiv pe care doar ei îl ştiau. Marţi seara s-a spânzurat un tânăr de aici de la noi din Gerăuşa, după aceea Florin Cosma 17 ani, un elev de la Liceul Teologic a sărit de pe Podul Golescu în Someş, mai apoi un alt tânăr la doar o zi după ce Florin şi-a pus capăt zilelor din cauza dragostei, Răzvan Gavriş 17 ani, şi-a pus şi el capăt zilelor spânzurându-se, presupun că motivul ar fi lipsa părinţilor, deoarece are ambii părinţi în străinătate de câţiva ani şi sigur îi lipseşte, dar adevăratul motiv îl ştiu doar care şi-au pus capăt zilelor.

Prea uşor este să crezi că ai rezolvat problema dacă mori, asta nu-i chiar aşa! Trebuie să lupţi pentru orice îţi doreşti, trebuie să ai un ţel pe care să-l atingi. În primul rând trebuie să fii mereu optimist, să gândeşti pozitiv, să faci doar lucruri bune,  şi să ai doar prieteni care merită să-ţi fie prieteni. Viaţa e prea frumoasă ca să o pierzi, prea frumoasă, ai multe de făcut şi multe de învăţat.

Îmi amintesc odată în clasa a II-a când era cât pe ce să mă înnec la Băile Felix. Am intrat prea mult în apa şi nu am mai putut ieşi, mi se vedeau doar mâinile când mi le ridicam, nu mai primeam aer şi mă gândeam doar la lumea de dincolo (în clasa a II-a la ce altceva te poţi gândi?) şi am stat ceva timp în apă, nu pot să spun cât pentru că nu am cronometrat şi am avut cel mai mare noroc din viaţa mea, a venit verişorul meu să mă ia de acolo care la rândul lui nu ştia nici el să înoate, dar a reuşit cumva să vină cu mingea după mine şi m-a scos. De atunci mi-am dat seama cât înseamnă un minut pierdut în viaţă, cât de mult merită acel minut şi cât de bine îl poţi folosi.

Gândiţi-vă de 200 de ori, înainte de a vă pune capăt zilelor şi după-aceea mergeţi şi vă culcaţi! Mulţi merită să fie morţi şi nu sunt, voi nu meritaţi!

Lumea este a voastră!

De ce nu au putut rămăne aşa cum am fost şi noi? Mai demult când eram mic, de fiecare dată când era o piesă de teatru mergeam mai mulţi! Acuma? Nimeni nimic, nici un copil la teatru doar bătrâni, niciun tineret nimic, imposibil să nu vină nimeni sau să vină din tot oraşul 10 tineri. Păcăt că oraşul nostru NU este un oraş cultural, mi-ar fi plăcut mult mai mult să văd alături de mine mai mulţi tineri la fiecare piesă la care merg. Poate încă nu-i nimic pierdut, poate vă vine mintea şi din banii dintr-un pachet de tigări să veniţi la teatru, măcăr odată pe lună. Sigur vă va plăcea.

Am încercat şi o să mai încerc să ajut Teatrul de Nord cu reclamă pe blog, am invitat prieteni (sunt care ar vrea dar n-au timp) sunt câţiva pe care i-am convins să vină, dar cei mai mulţi stau acasă şi îşi pierd vremea în faţa calculatorului (cum am făcut şi eu ceva timp). Fraţilor, treziţi-vă!

Voi pierdeţi, nu eu.

Miercuri la ora 16:00 la Sala Mare, adică la Teatrul de Nord Satu Mare, va fi piesa de teatru Un pedagog de şcoală nouă, intrarea 8 lei pentru elevi şi 10 pentru adulţi, eu voi fi acolo şi vă aştept.

Asta-i întrebarea!

Nu cred că există cineva urât sau cineva frumos, ce înseamnă a fi “frumos”? Nu cred că există vreo definiţie la fel şi pentru “urât”, depinde de la persoană la persoană.

Nimeni nu-i frumos şi nici urât fiecare suntem cum suntem, pentru unii frumoşi iar pentru alţii urâţi.

Ce înseamnă să fii frumos? Să ai pătrăţele pe abdomen să fii întotdeauna în formă fizică, să ai haine de firmă? Sau să ai o prietenă de 37 de kg care vrea să scape de kilogramele în plus sau ce? Ce înseamă să fii frumos sau urât, explicaţi-mi să ştiu şi eu!

Ce înseamnă să fii urât? Să ai un nas mare? Cap mare? Să fii scund şi cu musteaţă? Sau ce?

Eu cred că toţi suntem urâţi şi frumoşi, depinde cine te priveşte, ce-i trece ăluia prin cap, nu?